Nasterea_Domnului_1

Exista etape in viata cand cautam mai mult decat cunoastem azi.
Priveam oamenii mai in varsta decat mine si imi placea sa ma incarc din intelepciunea lor.
Ii admiram cum pe masura ce trec anii capata mai mult interes pentru a descoperi istoria, geografia, fizica, multe alte stiinte si evolutia omenirii.
Se pare ca exista o varsta pentru toate.
Eu insami simt cum pe masura ce trec anii, descopar si capat interes pentru a cunoaste domenii care la un moment dat imi creau blocaje sau le refuzam.

Acum patru ani am cunoscut un om care a privit spre cer, in timp ce eu eram impovarata de cumparaturile de sarbatoare si s-a luminat la chip.
Mi-a spus ca abia asteapta sa vina Craciunul. Nu am pus intrebari. Dar in acea etapa a mea nu vedeam decat “luna cadourilor” a vizitelor care cateodata ma impovarau, a pregatirilor care ma oboseau si creau agitatie in interiorul meu si al familiei mele.

Mi-am spus doar:
“Mi-as dori sa ma pot elibera de ceea ce simt azi, sa pot astepta sarbatoarea cu bucurie”
De multe ori in viata admir oamenii sau apreciez situatiie in care oamenii reactioneaza intr-un mod placut mie, asa cum eu nu am capacitatea de a reactiona in acel moment.
Si, doar imi propun:
“Si eu voi avea aceasta stare la vremea potrivita.”
Imi plac lucrurile pozitive care ne indeparteaza de aceasta lupta a vietii, cand cateodata ne lasam purtati de orgolii, de lupte ale cuvintelor, de atitudini si situatii care par ca sunt echilibrate, dar defapt sunt mari consumatoare de energie.

Traim o lume in care consumam emotii fiindca ne-am creat un mod de a exista.
Am apreciat acei oameni care au avut calmul si care au stiut sa echilibreze situatia cu liniste, care nu au actionat conform principiului “Dinte pentru dinte”.
M-am intrebat ce au diferit acesti oameni?
Ei erau puternici. Erau inteligenti, siguri pe sine si plini de iubire si intelegere fata de ceilalti.
Am apreciat acei oameni care daca au primit o palma, nu au exprimat furie si au dat alte palme.
Ei au zambit si fie s-au retras pentru a reveni din nou zambitori, iertandu-i pe cei care i-au atacat.
Ei au venit cu solutii, iubire, impacare.
Gandeam:
“De unde aceasta intelepciune? De unde aceasta putere de a schimba si de a fi diferit intr-un sens pozitiv?”
Acestea erau cateva dintre modelele mele si asteptam sa pot avea si eu intelepciunea.
Am invatat sa astept fiindca fiecare zi isi are vremea ei, iar vremea mea este sa primesc ceea ce am deja pentru azi, iar pentru maine voi primi ceea ce voi fi pregatita sa primesc maine.

Acesta este un lung proces.
Sunt pregatita sa primesc, sa accept, sa schimb, sa lupt.
Sunt pregatita pentru un scop pozitiv pe care mi l-am propus.

Am vrut sa pot simti Craciunul, sa il pot intelege
Si astazi privesc aceasta zi prin prisma omului care da nastere, prin prisma omului care asista la minuni.
Ce este Craciunul? Sarbatorim nasterea “Fiului lui Dumnezeu”

(As vrea sa cititi pana la capat fiindca voi face multe paralele cu mamele si minunile actuale)

Nu am rezonat deloc cu aceasta exprimare.
Eu rationala, eu care am nevoie de dovezi, de multe teorii pe care trebuie sa le citesc ca sa pot intelege…

Si pentru a rezona am privit simpla poveste si o transpun prin ceea ce traiesc zi de zi
Acum 2014 ani sau chiar mai multi, se zvonea ca Dumnezeu va face o minune, asa cum astazi oamenii spun ca se vor intampla “diverse”-catastrofe naturale, minuni.
Toata lumea era pregatita sa se nasca un copil special. Nu stiau unde, cum si ce va face el.
In societatea de atunci se astepta minunea.
Cu ce fel de ochi era privita aceasta minune?

Cand ajung oamenii in astfel de situatii?
Cand exista o presiune, cand se simt impovarati, cand se asteapta ca un miracol sa aduca o rezolvare.
Eu spun mereu si voi cei care ati fost la cursuri stiti, spun ca oamenii in situatiile stresante din viata au nevoie de directii. Au nevoie sa stie clar ce au de facut.
Fiecare om era pregatit sa se intample minunea.
Ce fel de stare forma acest sentiment?
O stare de relaxare? De asteptare? Speranta? Atitudine pozitiva?
Uneori in viata daca asteptam, daca stim ca un lucru se va rezolva, putem sa avem relaxarea sa avem rabdarea sa se intample, iar toate caile ne indreapta catre ACOLO, fiindca instinctiv vom alege drumul de care avem nevoie.

Se spune ca a fost aleasa o femeie speciala, fecioara pentru a purta copilul sfant.
Daca observati am folosit doua expresii cheie in acest text “femeie speciala” si “copilul sfant”
De ce fac aceste referiri?
De prea mult timp ma intalnesc cu femei in a caror viata a aparut un copil cand ele se asteptau mai putin.
Ele au urmat multe tratamente medicamentoase, naturiste, inseminari in vitro…si totusi copilul mult dorit nu aparea. Au renuntat.
Multe dintre ele se indreapta catre Dumnezeu sau altele care deja aveau o relatie cu Dumnezeu isi spun ca lasa totul sa se intample, fara ca ele sa mai intervina.
Studiez aceasta categorie de femei de multi ani.
Expresia “Acest copil este o minune de la Dumnezeu” prima oara mi-a exprimat doar incantarea familiei si insemnatatea evenimentului in viata femeii. Ulterior aceeasi expresie revenea. Nu mai era intamplare.
Aceeasi intamplare revenea in viata altor femei, in acelasi context si intrebarea era:
“De ce venea mereu in viata mea?” De ce rezonam cu aceasta expresie si de ce eram adusa “intamplator” in prejma lor.

Cand Fecioara Maria s-a simtit speciala, a crescut pruncul cu mult drag, a fost inundata de fericire. Acum stiti ca toate starile mamei se transmit pruncului. Ea a crescut pruncul cu gandul ca este iubit si protejat de Dumnezeu.

Dragelor,
As vrea sa va indemn sa va simtiti speciale!
As vrea sa va indemn sa aveti incredere, chiar nimic nu este intamplator!
O intamplare, pe care ratiunea noastra o percepe negativa, iar ea vine astazi in viata ta, care te indeparteaza de visul tau de a avea un copil, ea vine cu un sens.
Si tu, draga mea, sti,
Fiindca scriu pentru tine aceste randuri,
E greau sa poti spera, sa pornesti pe un drum si sa simti ca el se naruie…
Sa poti sa accepti ca acest eveniment a venit cu un sens in viata ta.
Esti speciala si atunci cand un eveniment te surprinde. Afla sa vezi ce ai tu special.

Cand pruncul a venit si exista in interiorul tau, multumeste!
Cauta bucuria in tot ceea ce faci. Cauta bucuria in trupul tau si schimba-ti prioritatile, adapteaza-te mereu, dar nu uita ca esti speciala.
Ai fost aleasa!
Esti mama pruncului pe care-l porti!

De ce a fost “Fiul lui Dumnezeu” si al Fecioarei Maria special?
Ne place sa citim, sa ne ghidam actiunile dupa carti fiindca ne dorim sa ne crestem pruncii cat mai bine.
Citeam zilele trecute un articol care a inglobat multe dintre ideile mele nescrise inca:
“Femeia-mama este cheia fericirii copilului si a cuplului”
Titlul imi parea impovarator, imi parea ca imi creaza o mare responsabilitate.
Daca privim titlul articolului prin prisma cuvantului “responsabilitate” si acest cuvant il privam de “iubire” “daruire” ne putem simti impovarate.
Azi am rezonat cu ceea ce a simtit mama unui fiu deosebit de acum 2014 ani.
Consider ca ea a fost cheia echilibrului, a intelepciunii pe care a transmis-o fiului sau.
De ce?
Fiindca s-a simtit speciala, aleasa dintre femeile de pe pamant.

Uneori uitam sa ne simtim speciale, ne lasam purtate de poverile ratiunii, iar unicitatea noastra dispare.
Copilul noastru, da, primeste ceea ce noi transmitem!
Te simti speciala?
Vei darui acest dar unic copilului tau!
Cautati motive marunte pentru care sunteti speciale:
1. Fiul vostru v-a ales pe voi!
2. In viata voastra a aparut un copilas care cateodata este mai intelept decat ne asteptam noi!
Chiar si un nou nascut stie sa se opreasca din supt cand pe mama sa o doare sanul.
Un sugar stie sa doarma toata noaptea daca simte ca tu ai obosit dupa ce ai daruit neconditionat.
Un copil mai mare somatizeaza (face o boala) daca simte ca tu nu esti atenta la nevoile lui, in acest fel te face sa iti concentrezi atentia asupra lui.
Un alt copil poate sa faca tot felul de minunatii pentru a aduce fericirea in ochii tai, ca mama si in ochii tatalui sau.
Si multe alte exemple.

Alege astazi sa iti cresti copilul cu sentimentul ca esti inzestrata, ca ai o misiune speciala pe acest pamant, ca al tau fiu va primi intelepciunea, iubirea, iertarea, daruirea, sacrificiul…de unde altundeva decat de la tine?

25 Decembrie “Nasterea fiului lui Dumnezeu”
Sarbatorim cu totii.
Si noi am primit in dar mici ingerasi.
Sa ii pastram ingerasi,
Sa le pastram puritatea gandurilor prin gandurile noastre curate fata de ei si fata de ceilalti
Sa le pastram privirea curata acordandu-le incredere pentru actiunile lor
Sa le pastram demnitatea, respectandu-le alegerile
Sa le dam incredere, lasandu-i sa incerce
Sa le oferim siguranta, fiind langa ei atunci cand o cer si cateodata cand nu o cer
Sa pastram claritatea mintii prin ordinea ideilor pe care le transmitem
Sa le pastram calmul prin sustinerea si intelepciunea noastra
Sa ii lasam sa incerce, sa zboare, sa creada, sa descopere.

Mi-as dori sa pot creste un fiu…doi fii si o fiica asa cum mama aleasa de Dumnezeu L-a crescut pe Fiul sau.
Cu ce era ea speciala?

Contacteaza-ne

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>