Secretele alaptarii dupa operatia cezariana
Mituri in alaptarea dupa operatie cezariana
Intalnim tot mai des aceasta afirmatie si mai mult, ea este venita nu de la mame ci de la bunicile care au preluat aceasta informatie de pe vremea cand femeile dupa operatia cezariana erau despartite de bebelusi timp de 24 de ore in postoperator, iar ulterior copilasii erau adusi langa mamele lor din trei in trei ore pentru a fi alaptati, acordandu-se o atentie deosebita interventiei chirurgicale prin care fusese extras copilasul din uterul mamei sale.
Bunicile au dreptatea lor
Practicile din acele vremi s-au dovedit a nu fi benefice declansarii secretiei de lapte la mama, iar cele mai multe renuntari in alaptare au aparut in acea perioada.
Din pacate,
Inca mai exista implementata ideea ca cezariana este o interventie chirurgicala laborioasa, iar femeia are nevoie de timpul ei de recuperare, de atentie intensiva medicala, fara ca micutul ei sa fie alaturi de ea, considerandu-se ca un copil sau ingrijirile primare acordate copilului imediat dupa operatia cezariana pot afecta evolutia ulterioara a cezarienei.
Practici gresite
Dupa cum bine stiti trupul este cel care primeste vindecarea prin ceea ce ii imprima mintea.
Nu putine sunt studiile si povestile in care psihologii au evidentiat efectele gandirii, afirmatiilor sau negatiilor mentale asupra declansarii anumitor boli sau asupra vindecarii acestora.
Mintea este cea care ajuta vindecarea si normalizarea
Rezultatele studiilor efectuate in ultimii ani asupra binomului mama-copil, imediat dupa nastere sau chiar in timpul nasterii au aratat ca exista practici benefice care ajuta la declansarea secretiei de lapte, la consolidarea instinctelor materne si la crearea unei realatii de familie puternice inca din momentul nasterii.
Operatia cezariana este un eveniment fericit in viata unor femei
Multa lumea asociaza aceasta interventie chirurgicala cu o emotie negativa, dar fiind ca o operatie in alta situatie din viata poate arata un diagnostic, emotie negativa.
Gandurile sunt cele care ne pot aduce experiente pozitive sau negative.
Bucuria aducerii pe lume a aunui copil este insotita de multa endorfina, hormonul fericirii.
Acolo unde exista fericire, nu exista diagnostic.
Cunoasteti, da?
Adesea bolile fizice si diagnosticele emotionale apar in contextul unor emotii negative.
Constientizarea, un pas important
Bucuria in aceasta tranzitie poate fi adusa prin constientizare.
Cum?
Nu permit emotiei negative sa ma domine.
Nu permit celor din jurul meu sa imi sadeasca neputinta, sa imi sadeasca dependenta.
Bucuria de a-l avea pe bebelus langa tine, iti arata sensul operatiei cezariene, sensul acestei tranzitii in viata de parinte.
Bucuria de a sti ca bebelusul tau primeste orice emotie pe care tu i-o transmiti.
Poti alege sa transmiti fericire, in loc de durere, iar micutul tau nu se va simti debusolat de ceea ce i se intampla in aceasta lumea, atat de noua pentru el.
Poti alege sa ii transmiti siguranta, printr-o imbratisare puternica si prin cuvinte de incurajare.
Poti alege sa comunici cu el prin atingere, implicandu-te in ingrijirile lui ulterioare.
Pasii unei experiente vindecatoare
Va comunicam pasii pe care vi-i recomandam sa ii urmati pentru a avea parte de o experienta vindecatoare, plina de fericire, alaturi de copilasul dvs:
1. In timpul operatiei cezariene: contactul imediat cu pielea mamei
2. In salonul postoperator: cat mai curand (in prima ora) contactul pe termen lung cu pielea mamei, initierea si continuarea alaptarii in salonul postoperator
3. Evitarea administrarii altor lichide decat laptele de mama in salonul postoperator (glucoza, lapte praf)
In zilele urmatoare, in salon
4. Alaptarea in pozitie culcat, recladirea mediului intrauterin
5. Alaptarea la cerere
6. Implicarea mamei in ingrijirile bebelusului – declanseaza sentimentul de a fi util, creste increderea femeii in capacitatea de a fi mama, se reduce considerabil rata aparitiei depresiei postnatale
7. Nedespartirea mamei de copil in timpul noptii: despartirea poate crea un sentiment de neputinta, de nesiguranta in propriile abilitati de a fi capabila in realatie cu propriul copil. Se pot declansa sentimentele de vinovatie, care pot crea contextul primelor simptome ale depresiei postnatale si a renuntarii in alaptare
8. Evitati dependenta de cadrele medicale in ingrijirile dvs si ingrijirile acordate copilasului: constitutie pasi importanti pe un fagas indoielnic in a descopri instinctele materne. Poti crede ca toti ceilalti sunt mai buni decat tine in a fi mama, decat esti tu. Cere ajutorul in a te ajuta sa te ocupi de copilasul tau, apoi vei simti ca poti singura, fiindca in fiecare femeie exista o mama inca de la varsta de trei ani cand ne jucam cu papusile (instinctele materne sunt prezente, ai nevoie sa te simti libera sa le descoperi)
9. Evitati dependenta de persoanele apropiate: sora, bunica, matusa, etc. Poti crede ca ele stiu mai bine sa creasca un copil fiindca au experienta.
Dar intrebarea cheie este:
Au experienta cresterii copilasului pe care TU l-ai purtat in pantece, parte din celulele tale, care a simtit trairile tale, cu care ai fost trup si suflet noua luni?
Poti alege sa ai o experienta pozitiva, daca retii urmatoarele afirmatii:
Bebelusul tau priveste lumea prin emotiile tale!
Arata-i ca lumea este frumoasa si vei fi si tu fericita!
Arata-i ca in lumea aceasta iubirea este vindecatoare si vei avea parte si tu de ea!
Arata-i ca siguranta unui nou inceput este impartasita cu cei dragi!
Daca acest articol te indeamna catre meditatie,
Putem sa ne intalnim sa discutam,
Ai optiunea sa programezi o intalnire.
Liliana Tudose
Educator prenatal Lamaze
Doula-sprijin emotional la nastere
Consilier in alaptare