babyfeeding
Alaptarea este benefica pentru copil, pentru mama, pentru familie si pentru societate. Exista foarte multe dovezi in acest sens.
Dovezile si riscurile reale ale hranirii artificiale
Personalul medical, educatorii prenatali si altii vorbesc adesea despre “avantajele” alaptarii.
Dar daca descriem diferenta dintre alaptare si hranirea artificiala din aceasta perspectiva, este ca si cum am spune ca hranirea artificiala este norma.
In mesajele de avertizare de pe pachetele de tigari nu ni se spune ca ” nefumatorii pot avea un risc mai redus de afectiuni cardiace si cancer pulmonar”. Aceasta abordare schimba modul in care ne sunt prezentate statiscile. Un studiu anunta ca femeile care au fost alaptate dupa nastere sunt cu 25% mai putin expuse la riscul de cancer mamar decat femeile care au fost hranite cu formula de lapte praf dupa nastere.
De fapt femeile care au fost hranite cu formula de lapte praf in copilarie sunt cu 33.3% mai expuse la riscul de cancer mamar.
Pare mai relevant, nu-i asa?
Alaptarea este modul normal de a a hrani un copil, iar hranirea artificiala prezinta riscuri
Presupunem adesea ca daca alaptarea nu este posibila (o situatie rara) formula de lapte praf este a doua cea mai buna solutie.
Insa Organizatia Mondiala a Sanatatii(OMS) afirma ca a doua cea mai buna solutie este chiar laptele mamei, extras cu pompa sau manual, pentru hranirea copilului (posibil cu o canita sau un tub).
Aceasta este numai a doua optiune, deoarece hranirea la san stimuleaza dezvoltarea conexiunilor neuronale in creierul copilului, ajuta la dezvoltarea maxilarului si a muschilor faciali ai copilului si permite transferul de germeni de la mama la copil si de la copil la mama, ceea ce contribuie la protectia copilului impotriva infectiilor si a alergiilor.
Laptele extras nu va oferi acesti factori importanti si nu va cultiva relatia unica de apropiere dintre mama si copil, care reprezinta de asemenea, un element esential al alaptarii.
Daca extragerea laptelui nu este posibila, a treaia sugestie de pe lista OMS este laptele donat controlat.
Doar in cazul in care nici aceasta nu este disponibil ar trebui sa se recurga la hranirea cu lapte artificial pentru copii- cea de-a patra solutie, din punct de vedere calitativ.
Alaptarea presupune de asemenea, o “relatie de reciprocitate” : cand copilul devine agitat sau da semne ca doreste sa fie hranit, se declanseaza reflexul de ejectie a laptelui matern astfel incat, alaptarea nu numai ca satisface foamea copilului alinandu-l, dar in acelasi timp, detensioneaza sanul plin al mamei, determina eliberarea de hormoni care o fac sa se simta apoi mai linistita si mai iubitoare.
Astfel, se consolideaza emotiile pozitive pe care le simt unul fata de celalalt.
Riscurile nealaptarii
Riscurile hranirii copilului cu orice altceva decat laptele pe care natura l-a creat pentru el sunt cat se poate de reale si sunt o preocupare chiar si in societatile in care serviciile medicale si tratamentul pentru problemele din lume, utilizarea substituentilor de lapte matern inseamna ca multi nou-nascuti nu vor supravietui.
Si, desi majoritatea copiilor hraniti cu bibeornull in America de Nord vor supravietui, nu inseamna ca proble de sanatate si riscurile nu sunt reale sau potential grave.
Iata cateva dintre aceste riscuri
Contaminarea . Numele de “formula” de lapte face ca laptele artificial pentru nou-nascuti sa para foarte stiintific, dar cele mai multe formule de lapte praf nu sunt altceva decat lapte de vaca modificat prin alte ingrediente. Unele utilizeaza laptele de soia ca baza.
Ca in cazul tuturor produselor prefabricate, intervin adesea erori in prepararea sau procesarea formului. Formulele de lapte praf au fost adesea retrase de pe piata din cauza omiterii unor ingrediente importante, a unor etichete eronate, a prezentei bacteriilor in cutii etc.
Se poate intampla cu orice produs, dar este mai grav in cazul formulelor de lapte praf. Daca un ingredient important este absent, efectul asupra copilului poate fi devastator .
Au existat cazuri de nou-nascuti al caror creier a fost afectat si care au suferit intarzieri permanente in dezvoltare din cauza formulelor deficitare in sodiu; de asemenea, s-au inregistrat cazuri de nou-nascuti afectati de boli ca meningita, din cauza formulelor de lapte praf contaminate.
Un studiu recent realizat pe mai multe marci de formule de lapte praf a aratat ca unele cutii contineau o cantitate de vitamina D de partru ori mai mare decat cea mentionata pe ethicheta– iar excesul de vitaminda D este toxic pentru nou-nascuti.
In 2003, trei copii au murit si zece au fost spitalizati din cauza ca laptele praf cu care erau hraniti nu continea cantitatea recomandata de vitamina B1.
In 2008 potrivit unui ziar, in China 300.000 de copii s-au imbolnavit grav pentru ca formula de lapte praf era contaminata cu melamina; 54.000 au fost internati si au murit.
Parintii care folosesc lapte praf trebuie sa se bizuie pe linia de asamblare a producatorului care va da in mod inevitabil probleme si erori. Trebuie sa spere ca au un copil care nu este atat de lipsit de noroc incat sa nimereasca o serie problematica si ca vor afla atunci cand un lot anume este retras de pe piata.
(pentru ca mai multe loturi de lapte praf sunt retrase in fiecare an)
Uniformitatea formulelor de lapte praf nu corespunde nevoilor copilului
Unul dintre aspectele prin care alaptarea este unica rezida in modificarile constante prin care trece laptele matern. Laptele pe care il produce o mama dimineata este diferit de laptele de seara.
Sunt de asemenea schimbari de la o zi la alta sau pe masura ce copilul creste astfel incat, laptele produs pentru un copil de doua saptamani nu este deloc acelasi ca cel pentru un copil de 6 luni sau unul de un an.
Laptele unei mame al carei copil s-a nascut prematur este diferit si mult mai potrivit pentru copilul ei firav decat cel al unei mame cu un copil nascut la termen.
Laptele se schimba chiar si in timpul unei singure hraniri cu un nivel mai mare de grasimi, in general catre final, ceea ce contribuie la reducerea riscului de obezitate, facand copilul sa se simta satul si satisfacut.
Aceasta influenteaza viata adulta: studiile arata ca supraponderabilitatea la orice varsta creste riscul de a fi supraponderal mai tarziu in viata.
Pe masura ce bebelusul creste, se va mari concentratia laptelui in factori imuni care ucid bacteriile, ajutand la mentinerea sanatatii la varsta cand copilul mic duce totul la gura.
Dar asta nu inseamna totusi ca laptele donat de mama care alapteaza un copil de douasprezece luni este mai putin potrivit pentru unul de o luna comparativ cu laptele praf. Laptele de 12 luni este cu siguranta mai apropiat de laptele de o luna decat laptele praf.
Efect negativ asupra inteligentei si dezvoltarii cognitive
Creierul unui copil nu este complet dezvoltat la nastere. Continua sa creasca si sa creeze retele de conexiuni intre celulele neuronale in primii 3 sau 4 ani de viata. Laptele matern, pentru ca este creat de specia umana, contine toti nutrientii de care are nevoie creierul unui copil pentru a-si atinge potentialul maxim.
Cercetoatorii au stiut inca de la inceput ca acei copii care au fost alaptati obtineau in medie, punctaje mai mari la testele de inteligenta si dezvoltare, insa, au presupus ca mamele care au alaptat erau mai motivate sa faca si alte lucruri bune prin care sa stimuleze invatarea. Sau poate ca timpul mai indelungat petrecut in brate si contactul piele-pe-piele prilejuit de alaptare erau motivele pentru care acesti copii erau mai inteligenti.
Un studiu care a incercat sa reduca efectul acestor factori a comparat mamele care nascusera in doua grupuri diferite de spitale: unul in care se introdusesera politici de sprijinire a alaptarii si altul in care aceste politici nu erau prezente.
Un procent mai mare din mamele din grupul de spitale care sprijineau alaptarea au alaptat, iar copiii nascuti in aceste spitale ca grup, au obtinut mai tarziu o medie cu 11 puncte mai mare la testele de inteligenta decat cei nascuti in alte spitale.
Si trebuie spus ca aceasta nu a fost un studiu redus, ci unul care a urmarit cateva mii de copii timp de mai multi ani.
Un stiudiu din 92 a incercat sa excluda factorii parentali, luand in considerare copiii prematuri care au fost hraniti cu  ajutorul unui  tub introdus in stomac.
Unul dintre grupuri primea lapte matern, suplimentat cu lapte donat, in cazul in care mama nu reusea sa extraga suficient; celalalt grup primea lapte matern, suplimentat cu lapte praf pentru prematuri, in cazul in care mama nu reusea sa extraga suficient.
Cand au ajuns la varsta scolara, copiii care primisera exclusiv lapte matern au obtinut in medie cu opt puncte mai mult la testele de inteligenta. Laptele in sine si nu mangaierile si tinutul prelungit in brate, a fost ceea ce i-a diferentiat.
Alti cercetatori au studiat copii care au fost alaptati pentru perioade de timp variate si au constatat ca rezultatele la testele de inteligenta erau in medie, mai mari in cazul copiilor care fusesera alaptati mai mult timp.
Dar este posibil ca si contactul piele-pe-piele si tinutul copilului in brate sa reprezinte de asemenea, un factor
Mamele care hranesc cu biberonul isi tin de obicei copiii in brate cand sunt mici iar pe masura ce cresc , acestia pot tine biberonul singuri sau cand sunt mai mari se pot plimba cu biberonul in mana.
In cazul alaptarii copilul este in contact piele-pe-piele de mai multe ori pe zi iar acest contact este fara doar si poate benefic.
Indiferent de factorii implicati, este limpede ca din punctul de vedere al inteligentei, copiii nealaptati au mai putine sanse sa isi atinga intregul potential.
Articol preluat din:
“Alaptarea pe intelesul tuturor” Dr. Jack Newman

Daca acest articol te indeamna catre meditatie,

Putem sa ne intalnim sa discutam,

Ai optiunea sa programezi o intalnire.

PROGRAMEAZA

Liliana Tudose

Educator prenatal Lamaze

Doula-sprijin emotional la nastere

Consilier in alaptare

Contacteaza-ne

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>