Despre Parenting si Antiparenting. Controverse, credinte, argumente. Discutii de grup
Pentru ca in aceste zile pe Grupul BB Center s-a deschis un topic de discutii pe marginea acestui subiect, iar mesajele au avut un anumit curs, gasind in egala masura argumente pro si contra, am decis sa le adunam si sa le pastram si aici pe blogul nostru.
Pentru ca este un subiect mult dezbatut in ultimele saptamani, pentru ca au luat nastere curente ce combat anumite idei, credinte si opinii si pentru ca stim ca sunt multe persoane care ne urmaaresc activitatea doar pe blog si pe site, nefiind conectate pe canalul online Facebook vom publica dezbaterea in radurile ce urmeaza
Liliana Tudose: Parenting si Antiparenting. Cati dintre voi cunoasteti curentul Antiparenting?
Am urmarit timp de o luna acest curent, apoi am intrat pe grup.
Am o parere-stiu ca extremele nu sunt bune in viata, mai ales daca iti creaza dezechilibru.
Stiu ca s-a publicat o carte.
Intalnesc o serie de parinti care imi spun ca au extras idei bune de aici, plus ca autorul este unul foarte agreat in lumea religiei. Cate dintre voi ati citit-o?
Eu însămi sunt într o profunda analiza :Trei copii și trei moduri de a educa.
Dacă ar fi sa spun cu care mă simt în acord în acest moment,
Este cel pe care l-am descoperit când eram însărcinată cu al treilea, acum 10 ani.
Cu acest mod de educare, al parentingului cu iubire, am putut sa repar ceea ce sadisem în relație cu copiii mei mai mari : condiționare, pedepse, bătaia.
Mă revăd eu mama de acum mulți ani cum recurgem la pedepse, cum mă temeam ca soțul meu va lua cureaua când îi amenința, cum mă simțeam atât de frustrată și de nedreptățita de viață, de situație când recurgem la bătaie.
Aveam un gust al neputinței de a ști Cum sa mi educ copiii prefect.
Eu am mai spus la cursuri ca devenisem părintele obsedat de rezultatele bune ale copiilor mei, cei mari, și doar îi educam și învățam.
Uitam sa îi încurajez, uitam sa ascult fiindcă erau reguli care trebuiau îndeplinite, conform sistemului meu de valori de atunci.
Atunci mă simțeam câteodată atât de împovărata când educam. Nu vreau sa intru în acea amintire.
Dar intru, fiindca ceea ce am aflat acum 10 ani m a ajutat sa-l cresc pe cel mic împăcată sa am atâta energie cat sa repar sa cresc personalitățile și încrederea celor mari,
Fiindcă am simțit ca e mai simplu sa cred și sa constat ca :
-copilul se naște pur
– ca el nu are intenția de a greși, el are nevoi, descoperă
-ca fiecare copil vine în viața noastră pentru a ne șlefui pe noi, el vine pentru a ne arată ce slăbiciuni și ce întărituri avem, practic sa învățăm sa fim buni, fără sa primim frustrarea
-ca iubirea și o îmbrățișare ferma fac mai mult decât o palma
-ca discuția după ce ai stabilit limita, iar ea a fost încălcată, este necesara, dar nu folosirea pedepsei fiindcă atunci am închis poarta de comunicare și am pierdut conexiunea -relația și am pierdut adevărul despre copilul meu care a încălcat o limita.
Am preferat sa mă așez, sa spun ca sunt surprinsa, trista fiindcă aveam alte așteptări.
Am acordat credit și le-am spus ca în mod sigur exista un motiv real pentru ei pe care sunt dispusa sa-l ascult.
Și descopeream ceea ce nici nu gândeam despre anumite situații : frica, dezamăgire, frustrare, uneori renunțare.
Sunt lecții pe care le am cu cei mari. Nu pedepsesc.
Sunt încântată, atât de încântată ca exprima în relație cu mine!
Fiindcă descopăr. Descopar și am ocazia, eu – mama, sa sădesc un cuvânt care va lucra mai târziu, ei își vor rezolva conflicte și vorbesc despre conflicte acasă.
E un lucru extraordinar pe care l-am clădit după ce nu am mai aplicat pedeapsa și corecția fizica cu cei mari de 24 și de 18 ani (așa preluasem de la părinți )
Ei știu când greșesc.
Ei știu ca fiecare acțiune are și repercusiuni.
Am lucrat responsabilitatea și nu frica de a greși pentru a nu pierde ceva.
Copiii mei cei mari nu sunt cei pe care îi gândeam acum 24 și 18 ani, sunt mult mai responsabili și încrezători decât atunci când credeam ca îi educ cu fapta și răsplată.
Micuțul are 10 ani. Lucrurile curg frumos. Învață fiindcă o si-a insuflat asta. Vrea sa fie bun fiindcă avem alte valori.
El a primit acest parenting necondiționat.
Greșește. Își asuma.
Se opune. E drept, vrem sa creștem un barbat , dar are limite.
Am urmărit evoluția parentingului în alte tari :
– adulți independenți și cu nivel crescut de încredere
Parentingului romanesc își dorește sa mențină valoarea familiei, respectul față de părinți, familia aproape.
Chiar și cu parenting sau fără, vedem în România familii destrămate, familii care se bat pentru averi.
Vedem în evoluția altor tari cum intra droguri, alcool, prostituție.
Ne temem. Nu vrem acest lucru la noi.
El exista. Și pana acum nu exista fiindcă părinții au părințit, ci pentru ca au pedepsit.
În Romnia există o valoare reinviata în familii, relația cu Dumnezeu.
El readuce aceasta valoare românească în educația copiilor,
Este o resursa buna. Buna pentru mame si pentru valoarea familiei.
Temerea mea este ca acceptând bătaia ca metoda de educație, sa nu se abuzeze de ea.
Sa nu ajungem în faza în care:
– sa îi dam copilului mic peste mâini fiindcă el vrea sa descopere
-sa îi dam la fund sau chiar sa l batem pe micuțul de 9 luni fiindcă nu doarme
Oh….
Am astfel de exemple. ..
-sa i dam peste picioare micuțului de 2 ani când “nu sta locului ” și sa aducem diagnostice, frici copilului
Relația cu Dumnezeu îi da valori părintelui, îi da o resursa importanta de putere,
Dar! Am văzut și aici extreme! Confidențialitatea nu mi permite sa vorbesc despre situații,
De aceea, nu as accepta astfel de scrieri, nici povesti trecute cu bunici.
De altfel, unii părinți se simt ușurați când li se spune ca e firesc sa-i dai câteva palmute, pentru sentimentul lui de vinovăție.
În parenting se promovează o metoda,
Biblia si cărțile religioase discuta metode.
Așa cum ați spus voi, este important sa ne împăcăm cu noi înșine.
Veronica Ardelianu Ceea ce simtim intotdeauna este corect, numai ca al nostru comportament nu e mereu potrivit ci chiar daunator dezvoltarii copilului. Acum, eu consider ca, problemele reale vin din tendinta parintilor de a se centra exclusiv pe “parenting”, anulandu-si propriile sentimente sau ramanand subjugati de emotiile/ranile adanci ale propriilor traume, ce ii determina sa raspunda la fel cum li s-a raspuns.
Grupul antiparenting ca si promovarea Parentingului de pana acum cca 2 ani, ofera solutii pentru educatia copiilor. Asta s-a cerut asta s-a publicat. Cartile celor care au studiat neurostiintele (nepublicate foarte multi ani deoarece editorii cf. studiilor de piata spuneau ca nu cere publicul asa ceva,deci nu exista nevoie) au aratat clar ca solutiile vin de la reusita parintelui in a-si gestiona/procesa sanatos emotiile.
Sunt numeroase carti valoroase pe piata, scrise de oameni ce au studiat zeci de ani creierul, mintea, relatiile umane, si care promoveaza starea de bine ce vine din lucrul cu el insusi al mamei/tatalui, din sentimentul apartenentei la o familie si constienta a ceea ce avem clipa de clipa.
Liliana Tudose Citesc.
Nu înțeleg de ce spui ca te opui unui curent, dar în cartea ta aduci aceleași valori pe care se ghidează parentingul.
Citesc despre “nebunia mamei ”
Adesea pare a se opune teoriilor psihologilor,
Dar frecvent face referință la anumite scrieri ale acestora.
Vorbește despre mame care nu se bucura de instinctele de după naștere și despre faptul ca se reîntorc curând la serviciu,
Când în realitate parentingul promovează conectarea mamei cu copilul încă dinainte de naștere, la naștere și anii îmediati.
Acest principiu l a reintrodus parentingul în România încă de acum 10 ani sa fie? Roxy Rox Duduş prin forumul atachament parenting, care a avut o mână de fete dedicate care au tradus articole, au selectat studii,
Și a permis parentingul isis actual sa aibă o bază sănătoasă.
Așadar,
De ce antiparenting când nu se cunosc valorile parentingului actual care a avut o baza sănătoasă?
S.C.M Conferinta de la Arad a inceput cu urmatoarea propozitie: “Antiparenting? Defapt proparenting.”
Adica adevaratul parenting cel nealterat de anumite curente moderne care incearca pe orice cale sa rastoarne credinta crestina!! De la Adam incoace numai asta face diavolul in fel si chip sa-l indeparteze cat mai mult pe om de Dumnezeu!!
Asta face parintele in carte atrage atentia asupra unor aspecte ale noului curent care dauneaza grav credintei crestine…care sunt acestea? Aici e dilema profunda si lucrul care supara pe multi ceea ce expune el ca fiind periculos pentru cresterea duhovniceasca a pruncului nu doar trupeasca emotionala nu convine unora si creaza intrigi….oare de ce?
Pentru ca ne-am indepartat tot mai mult de Dumnezeu si nu mai acceptam toate invataturile Lui doar cele care ne plac si ne convin.
Dar nu curentului curat de parenting care are aceleași valori pe care le susține în carte.
Este percepția lui despre ramurile nesănătoase ale rădăcinii puternice.
Așa Cum spune în biblie, lastarii care nu dau rod, vor fi tăiați.
Da, sunt extreme și anumiți lastari ai curentului care au creat o industrie de marketing pentru părinți.
Taie acei lastari.
Fa referire doar la aceia!
Vorbește despre comportamente în oglinda. Adevărat.
În mine, omul care nu s-a simțit confortabil după ce a intrat pe grup,
După ce am acordat credibilitate și am citit primele pagini, apoi următoarele,
Comportamentul în oglinda, vis a vis de scrierile lui este :
– analiza
-ce își dorește ?
-de ce judeca?
-atacul, imi declanseaza apararea
-informat sau folosește aceleași valori ca și mine?
-de ce considera ca are adevărul suprem
-desprind un spirit justițiar din scrierile lui
Sunt la pagina 60. Voi reveni cu citirea în functie de timpul meu de astăzi.
Apoi, de ce se induce ideea asta de palma la fund sub 2 ani?
Sunt oameni care o citesc fiindcă acorda credibilitate autorului.
Eu întâlnesc și astfel de părinți. Uneori în societate lecțiile pentru unii oameni vin păreri contradictorii.
E clar ca a anticipat chiar și ceea ce facem noi acum.
Ne centram câteodată extrem de mult pe copil .Și pot apărea frustrări la nivel personal cât și relațional.
Veronica Ardelianu lucrează acum cu părinții pentru integrarea parentongului în propriul sistem familial, în armonie.
Conform valorilor familiei.
Un copil are nevoie de autoritate în familie, sa aibă sentimentul ca mama și tata știu ce fac,
Știu ce vor. Aceste stări le creaza siguranță.
Orice familie funcționează după reguli.
Copilul învață ulterior respectul, iubirea, iertarea si se va adapta ușor într un alt sistem.
Însăși viața și traiul nostru pe pământ se realizează după un sistem cunoscut și acceptat.
In afara de traumele copilului, trebuie sa tinem seama si de traumele parintilor.
În final eu as alege lucrări fundamentate științific în ceea ce privește parenting – ul, chiar dacă pare rigid, am observat ca se fac cercetări la cel mai minuțios nivel, care sunt interpretate de profesioniști care chiar lucrează cu copii și părinți.
Atentie! Tantrumul e definit clar si nu e orice reactie de plans fireasca ca ii e foame, sete, ca i s a luat o jucarie sau ca a iesit mama pe usa.
Cel mai cumplit lucru care i se poate întâmpla unui om este să nu fie iubit. Dar cred că şi mai cumplit este să nu iubeşti.