4.1.1-guidelines-for-breastfeeding-moms

 Mitul nr 1: Daca nou-nascutul nu se ataseaza bine la san in primele zile probabil nu o va face niciodata si este mai bine sa nu insisti, deoarece frustreaza si mama , si copilul.

Realitate: Copiii care nu se pot atasa bine de la inceput se vor atasa adesea mai bine cand mamei ii vine laptele.

Cu putin ajutor si perseverenta , orice copil va invata sa prinda sanul, mai devreme saau mai tarziu. Pentru a-l cita pe Johan Wolfgang von Goethe: “Nici pruncul nu ia sanul mamei cu voie la-nceput, dar repede apoi, cu pofta si placere bea, cat doi. La fel o sa va mearga, si pe zi ce trece/ La sanii-ntelepciunii o sa beti cat zece”.

Cu alte cuvinte , chiar la inceputul secolului al XIX-lea, inainte de obstetrica moderna si de interventiile moderne in alaptare, copiii nu se grabeau cu suptul la san

Mitul nr 2: Motivul obisnuit pentru care copiii nu se ataseaza la san este ca mama are mameloane plate sau ombilicate.

Realitate: Ni se pare ca daca mameloanele mamei nu arata ca tetina unui biberon, atunci are mameloane plate. Adevaratele mameloane ombilicate sunt rare.

In 28 de ani , nu am vazut decat cateva cazuri. Ceea ce majoritatea oamenilor numesc mameloane ombilicate sunt, de fapt, involute, adica doar par ombilicate, dar , de fapt, ies in afara cu usurinta, in momentul suctiunii.

Mitul nr 3: Protectiile de mameloane sunt un instrument bun pentru a ajuta copilul sa se ataseze la san.

Realitate: Protectiile de mameloane fac mai mult rau decat bine. Un copil care suge un mamelon de silicon nu este deloc atasat, iar adesea lactatia mamei scade. Am constatat ca nou nascutii care au supt cu protectie de san mai mult de cateva zile sunt cel mai dificil de atasat corect la san.

De ce nu ar putea copiii sa se ataseze la san?

Cel mai des intalnit motiv este acela ca nu le acordam suficient timp.

In multe spitale, copiilor li se dau biberoane cu lapte praf daca nu s-au atasat la san si nu s-au hranit in trei ore de la nastere, partial din teama de a nu incalca regula care spune ca nou nascutii trebuie sa se hraneasca o data la 3 ore si partial din dorinta de a evita o hipoglicemie.

Moasele cu experienta care ajuta la nasterile acasa confirma observatiile lui Goethe: unii copii se ataseaza imediat si se hranesc frecvent in primele zile, altii se hranesc imediat dupa nastere si apoi nu mai sunt interesati de alaptare timp de cateva ore, uneori chiar 24.

Exista si copii care nu sunt interesati sa suga in primele doua ore dupa nastere sau chiar mai mult. Toate aceste variatii sunt normale si observate la copii perfect normali care apoi sug bine si sunt alaptati exclusiv.

Regula care spune ca nou nascutii trebuie sa hraneasca o data la 3 ore dupa nastere determina persoanele fara experienta si nepricepute care acorda asistenta sa impinga copilul la san, cand acesta nu este interesat sa suga.

De aceea, copiii manifesta uneori o retinere fata de san. Apoi, din cauza ca cel mic nu s-a hranit, concluzia la care se ajunge este aceea ca are nevoie de un biberon de lapte praf.

Introducerea laptelui praf mai ales cu biberonul, complica si mai mult problema. In momentul in care in aceasta ecuatie intra si mameloanele artificiale, lucrile devin, de multe ori, din ce in ce mai grave.

Este necesara utilizarea mameloanelor artificiale pentru hranirea unui copil care nu se ataseaza? Aproape niciodata.

Practicile obstetrice din timpul travaliului si al nasterii sunt responsabile de faptul ca unii copii nu reusesc sa se ataseze imediat. Separarea copilului de mama este de asemenea una dintre cauzele importante.

Contactul ppp si sistemul rooming-in sunt importante pentru atasarea copilului la san. Daca nou nascutul este bine, nu trebuie sa fie dus la unitatea de terapie neonatala doar pentru ca mama a suferit o operatie de cezariana , de ex. Nu exista niciun motiv pentru care copilul sa fie tinut sub observatie daca a eliberat meconiu, chiar si meconie gros, inainte de nastere.

Daca este bine la nastere, cel mai probabil nu este nicio problema si cele cateva ore de observatie nu sunt necesare. Mai mult , urmand abordarea referitoare la hipoglicemie, se previne chiar necesitatea copiilor cu risc de glicemie scazuta de a fi dusi la unitatea de terapie neonatala.

Copii din unitatea de terapie neonatala primesc adesea biberon pentru ca mamnele nu sunt acolo sa ii hraneasca Mama este indemnata sa lase copilul la maternitate sub pretextul ca are nevoie sa se odihneasca si sa se refaca dupa nastere, mai ales daca a nascut prin cezariana.

Dar nu exista nicio dovada care sa arate ca mamele separate de copii sunt mai odihnite. In realitate, ele sunt mai putin stresate si dorm mai bine daca sunt alaturi de copiii lor. Bucuria pe care majoritatea mamelor o traiesc atunci cand isi tin copiii in brate, ii mangaie si ii pun la san face adesea ca oboseala sa dispara ca prin magie.

Am mentionat anterior faptul ca unele studii puneau decizia mamelor de a-si lasa copiii in maternitate peste noapte nu pe seama dorintei de a ramane singure, ci fiindca simteau ca asistentele voiau ca acestia sa se afle in maternitate.

Unii copii au retineri in a se atasa la san daca nu sunt in contact ppp, in timp ce mama incearca sa ii alapteze.

Dezbracarea copilului in scutec si a mamei pana la brau poate face o mare diferenta . Inceperea utilizarii protectiilor de mameloane in primele zile poate transforma un copil care se ataseaza intr-unul care nu se ataseaza. Uneori, exista o intreaga serie de evenimente care impiedica atasarea copilului, cea mai comuna fiind urmatoarea: separarea copilului dupa nastere, urmata de somnolenta acestuia, care determina ridicarea nivelului de bilirubina, urmata de plasarea lui sub lampa de fototerapie.

Cand copilul nu accepta sanul imediat, este posibil sa te simti descurajata si frustrata. Imediat dupa nastere, esti vulnerabila emotional si te poti simti respinsa, din aceasta cauza. Dar nu este decat o problema temporara care se rezolva aproape intotdeauna cu putin ajutor, timp si rabdare.

Adesea nu este vorba de un singur factor, ci mai degraba de o suma de motive care duc la refuzul sanului. Pentru a alapta, chiar merita sa depasesti toate provocarile pe care la intampini, asa ca nu te descuraja.

Asadar, copilul are o zi si inca nu s-a atasat la san. Este mai mult decat inutil sa obligi un copil sa accepte mamelonul. Nu va functiona. Cand copilul refuza sanul, incercarea de a-l obliga nu face decat sa il supere sau sa devina apatic. Niciuna dintre aceste stari nu ajuta la atasare

Copiii nu sunt complicati. Cand primesc ceea ce vor , sunt fericiti.

Daca sunt pusi la san si primesc lapte, de obicei raman acolo. Ar trebui sa incepi sa bei ceaiuri in acest stadiu pentru a stimula lactatia? Cu un flux mai bun, copilul se va putea atasa mai bine.

Daca tot nu se ataseaza, poti incerca sa extragi mai mult lapte, astfel incat sa nu ai nevoie de lapte praf. Folosim de multi ani la clinica schinduf si schinel, iar mamele care le folosesc dupa aceea cateva zile dupa nastere copilului par sa obtina rezultate mai bune decat cele care le folosesc la doua sa trei saptamani.

Recent, am folosit si moringa cu rezultate foarte bune. Un copil nemultumit poate sa nu accepte sanul nici daca este teribil de infometat. De aceea, nu este o idee buna sa tii copiii la maternitate, separati de mame.

Este foarte probabil ca asistenta sa nu remarce semnele timpurii pe care le transmite copilul ca ii e foame. Cel mai probabil, el va fi dus la mama abia cand va plange si va fi suparat, ceea ce nu ajuta la initierea alaptarii.

Contactul ppp poate linisti un copil suparat, iar pe masura ce se linisteste va accepta sanul.. De fapt, unii copii tinuti in pozitia aceasta vor incepe sa cauta sanul si se vor atasa singuri.

Ce este de facut acum? In primul rand, nu intra in panica. Un copil sanatos, nascut la termen, nu risca sa se deshidrateze in urmatoarele 24 , pana la 36 de ore.

Mai mult, daca mamei I S-AU ADMINISTRAT FLUIDE INTRAVENOASE, COPILUL A PRIMIT UN EXCES DE LICHIDE SI POATE FI SUPRAHIDRATAT. UNUI COPIL SANATOS, NASCUT LA TERMEN, NU O SA-I SCADA GLICEMIA, DESI NU A FOST HRANIT INCA. MAI MULT CONTACTUL PPP VA MENTINE NIVELUL GLUCOZEI IN SANGE.

Icterul ar ptea deveni o problema, deoarece copilul are nevoie de lapte pentru a impiedica aceasta afectiune sa atinga un nivel prea ridicat, dar nu este de obicei un motiv de ingrijoreare in primele 24 ede ore dupa nastere. Cu toate acestea, ar fi bine sa incepi sa extragi manual colostrul.

Il poti oferi din timp copilului, ar extragerea va contribui la o buna lactatie pe viitor. Extrage o data la cateva ore, pana ce copilul incepe sa se hraneasca la san. Colostrul poate fi oferit cu lingurita, dintr-o ceasca mica sau prin hranirea cu degetul.

Extragerea manuala in primele zile este adesea mult mai eficienta decat folosirea celor mai moderne si mai performante pompe, care de obicei nu fac decat sa convinga mamele ca nu au lapte.

Cand el este prezent in cantitati mici, pompele nu resusesc sa il extraga, iar cand o fac, laptele se pierde prin tuburi si nu mai poate fi oferit copilului. Daca nu stii cum sa extragi laptele manual, cere ajutor.

Nu este adevarat ca , daca nou nascutul nu s-a atasat la san pana in ziua a 3 a , nu o va face niciodata.

In realitate , odata ce vine laptele, multi copii se vor atasa cu usurinta, mai ales daca mama beneficiaza de ajutor profesionist. Protectiile pentru mameloane nu trebuie niciodata folosite inainte ca mamei sa ii vina laptele.

Adesea, dupa ce s-a instalat lactatia, copilul se ataseaza fara probleme, dar, cand el suge printr-o protectie pentru mameloane, mama poate intarzia solicitarea unui spirijin la inceputul lactatiei, deoarece isi imagineaza ca problema s-a rezolvat.

Dar, in multe cazuri, ea nu este rezolvata, iar productia de lapte a mamei se va reduce in timp.

Unii consultanti in alaptare mi-au spus ca folosesc protectii pentru mameloane pentru ca se tem ca mamele care nu reusesc sa ataseze copilul la san fara acestea vor renunta la alaptare.

Cred insa ca mamele nu au nevoie de protectii pentru mameloane, ci de informatii mai bune si de asistenta avizata. Trebuie sa stie ca este posibil ca atasarea sa se realizeze curand, odata cu sporirea lactatiei.

Sunt, de asemenea, impotriva utilizarii protectiilor pentru mameloane in cazul copiilor care nu se ataseaza dupa instalarea lactatiei.

Desi unele mame au alaptat multe luni cu succes folosind protectii, mameloanele artificiale sunt in continuare o bariera intre mama si copil. Mamele vor sa scape de protectii, deoarece cand copilul este obisnuit cu ele, poate fi dificil sa se ataseze corect la san.

Insa pentru majoritatea femeilor, protectiile pentru mameloane inseamna o reducere a lactatie si, curand, ajung sa suplimenteze cu biberoane de lapte praf.

Dezvatarea scopilului de protectie si atasarea lui la san cand lactatia este redusa poate fi extrem de dificila. Cel mai important factor pentru atasarea corecta a copilului este ca mama sa aiba o lactatie generoasa.

Fotografia urmatoarea arata un copil care este hranit printr-o protectie mamelon, dintr-un biberon. Ideea utilizarii protectiilor pentru mameloane le este inoculata mamelor astfel: veti uita ca le aveti si va fi “ca si cum ati alapta”.

Asadar acest copil care nu se ataseaza la san este hranit cu biberonul, printr-o protectie pentru mamelon, pe motiv ca trebuie sa se invete cu alaptatul.

Iata o parte dintr-un mesaj pe e-mail primit de la o mama careia i s-au oferit in spital protectii pentru mameloane:

“Stiti, am facut totul cum trebuie si vine asistenta care imi spunca ca o sa ma ajute cu alaptatul, pentru ca nu am meloane suficiente de lungi si imi da protectii de mameloane.

Apoi timp de 7 saptamani am crezut ca ma salvase, numai ca acum copilul meu se zbatea si se agita la san. In plus am avut canale blocat de 3 ori deja.

Am inceput sa ii dau supliment de lapte praf cu biberonul, desi eu imi doresc foarte mult sa alaptez”

Cand copilul suge prin protectii pentru mameloane la spital, nu trebuie sa fii trimisa acasa inainte de a se stabili o programare cat mai rapida, dupa o zi sau doua de la externare, la o persoana avizata sa ajute cu atasarea la san a copiilor. Daca nu ti se face aceasta programare, stabileste tu una cat mai curand posibil.

Dr. Jack Newman

Alaptarea pe intelesul tuturor

Contacteaza-ne

Comentarii

comentarii