Fiindca m-am intalnit cu anumite pareri,
M-ar interesa ce inseamna pentru voi o alaptare extremista?

Am intrebat mamicile de pe grupul BB Center:
Care ar fi extremele in alaptare?
Dar mamele extremiste in alaptare?
Care este normalitatea in alaptare fara extrema?

Mamicile ne-au raspuns:

Irina: hi hi…mie mi se pare amuzanta propunerea…alaptarea nu poate avea o extrema…musai sunt doua, daca trebuie . Ce sa zic, nu exista mod, durata sau motiv. Atata timp cat exista cerere, si exista si oferta, exista echilibru. deci nu ajungem in extreme. Doar daca ne raportam la propriile experiente…ceea ce ar fi deloc obiectiv, nu.i asa? cat cere puiul, si cat este dispusa si mama, chiar daca merge la gradinita

Sau putin mai pe scurt…ce este alaptarea? la baza, este hranirea naturala a puiului de om. si atunci la ce ne raportam? Evident la nevoia lui primara? Care ar fi extrema? Sa nu il mai alaptezi ca i-au dat dintii si poate sa rontaie SI alte alimente? sau ca e PREA in vreun fel anume? nu cred…extremele sunt limitele pe care ni le stabilim singuri. iar alaptarea e FREE, in toate sensurile acestui cuvant. 

 

Liliana Tudose: Intreabare citat ” O mama poate sa il alapteze pe micut foarte mult timp, fiindca nu vrea sa il lase sa petreeaca timp cu alte persoane din familie??” -mult timp-autointarcare (trei ani)

Adelina:  Pe un grup de alăptare, o mama alăpta o fetita de 7 ani ! Mi se pare prea mult.
Normalul se face în funcție de mama și copil….cred ca undeva la 2 ani și jumătate hai 3….

Irina: Vladut petrecea timpul de vizita cu tatal lui, la trei ani, si era alaptat, inainte sau dupa vizita. sau si si….de fapt nevoia lui nu avea legatura cu vizitele altor persoane. si nu, nu poti obliga un copil sa suga :))) sau sa nu stea in compania cuiva caruia ii e drag

Simona:  Celor din exterior(si ma refer la mama,soacra,rude,cunostinte)li se pare o extremitate faptul ca alaptez fetita de 3 ani si in tandem cu bebe …pt mine personal este o experienta unica si frumoasa, si voi continua atata timp cat este laptic

Oana: Cred ca atunci cand vorbim de alaptare cuvantul “extrem” nu are ce cauta…fiecare copil este unic, fiecare conexiune intre mama-copil este unica…alaptarea inseamna mult mai mult decat hrana, copilul satisfacandu-si foarte multe nevoi in timpul petrecut la san…asadar cum poate fi extrem sa iti doresti sa satisfaci nevoile copilului tau?! 1 an, 2 ani, 3 ani…atat cat vrea el….Extrema este doar reactia celor din jur, pe care sincer nu inteleg de ce ii deranjeaza ceva ce efectiv nu are nici o influenta asupra vietii lor…Pentru mine normal este sa alaptam de la nastere pana la autointarcare, oriunde si oricand

Irina: Stii ce e amuzant? ca atunci cand e bebe mic mic, te gandesti ca o sa il alaptezi 1 am, doi(sau nu te gandesti cavrei sa fie un lucru firesc nu planificat) iar pe masura ce copilul creste, se dezvolta armonios, iti dai seama ca initial nu ai stiut cum sa pui limita aia, si puiul tau de un an jumate nu ti se mai pare un bebeloi, si o magaldeata care adora sa suga. pana la doi? de ce? ca incep serviciul? ca il afecteaza im vreun fel? ca? ca?

Neuber: Eu am un baiat de 6 ani, a fost alaptat pana la 11 luni plus lapte praf, acum daca stau si ma gandesc bine am facut-o din comoditate, pentru ca aveam in minte un “sablon” de copil care “trebuie” sa manance si sa doarma si am apelat la lapte praf si intarcare probabil pentru ca ma simteam ingradita, ca poate eu vroiam sa fac ceva si nu puteam pentru ca trebuia sa alaptez…plus influenta celor din jurul meu, plus ca incepusem serviciul…sincer? Astea sunt doar motive 😀.
Acum sunt la al doilea bebe si “m-am desteptat” datorita Cristinei Vasile care m-a trimis la tine Liliana si am dat peste “bot” tuturor care mi-au sugerat cat de subtil au stiut ei laptele praf. O alaptez si o voi alapta pana cand vrea ea…dar nu mai tarziu de trei ani 😁 Asta da extrema, nu?

Anca:  Si eu m-am gandit cand am nascut ca voi alapta un an jumate-doi… Acum cand ne apropiem de 2 ani (21 luni) si Ilinca e asa fericita cand se catara pe mine sa suga, nici nu-mi trece prin cap sa o intarc… La 1 septembrie voi merge la munca, iar ea la cresa, dar nu cred ca ne va afecta frumosul obicei de a dormi la san… Toata lumea din jurul meu spune ca eu nu sunt pregatita sa renunt… Poate asa e, dar ne vom opri atunci cand va vrea EA!

Roxana: Fetita mea face astazi 15 luni. Cam de cand am inceput diversificarea mai serios, i-am facut si program de lapte. Exceptand perioadele de boala sau eruptii dentare. Acum ne rezumam la 2 mese pe zi, dimineata si seara. Pana acum 3 zile aveam 3 mese. Vi se pare o extrema? Si da, ma indrept catre intarcare, care banuiesc ca va fi pe la 18 luni. Asta e parerea unei alte mamici

Georgiana: Eu ma intreb daca “atat cat va vrea copilul” nu are in spate totusi niste limite neexprimate. Eu inca o alaptez cu drag pe fiica-mea, in varsta de 2 ani si 2 luni si nu ma gandesc s-o intarc, desi stiu, vad, simt multe persoane care nu sunt in acord cu legatura noastra. Dar si cand ma gandesc ca am putea ajunge la 4 ani fara ssnse si semne de renuntare din partea ei…. hmmmm, nu stiu ce sa zic. Ma-ncearca un gand… al intarcarii. Nu sunt sigura ca as face-o, pt ca sunt momente in care ma induioseaza imaginea copilei la san si ideea ca o face sa se simta bine.

Anca: Extrema mi se pare acum alaptarea in tandem cand psihicul urla “Nu mai vreau!!!”. Dar doar uneori. Alteori e lin si frumos 

 

Mihaela: Am alaptat primul copil 1 an si 2 luni. Eram insarcinata cu bb 2 de 3 luni..ma durea f tare,nu ma mai simteam confortabil si am intarcat bland timp de 2 luni. Extrem pt mine ar fi fost sa apelez la intarcarea brusca, fara ca el sa fie pregatit. Extrem este atunci cand esti egoista, satisfaci propria nevoie fara sa tii cont de nevoile lui bb. Extrem este atunci cand ai idei fixe si stii ce e mai bine pt celalalt.

Alina: Extrem? Cand era Sofia mica ma gandeam ca nu reusesc s-o alaptez 2 luni, dupa 1 an, la 2 ani am vrut s-o intarc! Azi a facut 2 ani jum si niciun semn ca are de gand sa renunte! Deci, extrema noastra se modifica periodic! Acum numai cred in ea

Alina M: Presiunea prietenilor si a familiei e mare! Dupa un an incep toti sa-si dea cu parerea… de ajung sa ma intreb daca nu cumva or avea dreptate… dar ochisorii aceia fericiti cand primeste ce-si doreste cel mai mult pe lumea asta ma ajuta sa merg mai departe inca o noapte si inca o noapte… acum am mutat ‘limita’ de alaptat pana la 20 de luni. Ne dorim foarte mult sa vina mai repede al doilea bb pentru ca se pare ca alaptatul intarzie cm 

 

Veronica Ardelianu : “atât cat vrea copilul ” poate arată o limita neexprimata. Ipoteza sau intrebarea ta este foarte buna. Limita vine cand mama care ofera sânul simte constant,repetat, disconfort,incongruenta (mintea spune ceva iar simțul altceva) si transmite asta nonverbal in prima faza apoi cand conștientizează poate incepe întărcarea. Sa aveam in vedere si ca parintii insotesc copilul in traseul vietii,il ghideaza si traseaza limite nu il lasa fara granite, fara repere.

Alina A:  Cred ca natura a făcut ca femeia sa întarce în sarcina, absolut toate gravidele simt acea incongruenta ff acut, atât fizic, cat și mental. Din motivele astea, eu am încercat sa îl întarc blând, dar nu s-a putut. Am obținut niște limite cu care sunt ok momentan, gen nu mai adoarme la sân seara. Ar mai fi limite la care vreau sa lucram, însă sunt conștientă ca odată cu venirea lui bb, a laptelui, a schimbărilor, va avea o perioada în care va cere mai des ca bb. Sa vedem ce vom face atunci

Laura: Nu cred ca exista extreme in alaptare dar exista extreme in mentalitati,ele te imping sa-ti pui limite sau nu. Alaptarea (metaforic vb) e un cer frumos,cu soare si nori,ploaie si curcubeu…si in toate acestea consta frumusetea lui! Unii il vad frumos si nesfarsit,altii il vad innorat,apasator si isi iau umbrela…Asa si cu alaptarea,fie alegi sa o traiesti cu tot ce inseamna ea,depasind partea tehnica,fie doar o executi ca la manual,ori abandonezi ideea inainte sa incepi. Este viziunea unei mamici fericite care a avut sansa “s-o creasca” Liliana Tudose careia ii datorez clipele dulci si gandurile frumoase legate de alaptare!

 

Contacteaza-ne

Comentarii

comentarii