poza

Simt nevoia sa scriu acum, aici pentru mine, pentru voi!
Sunt revoltata. Sunt revoltata fiindca exista oameni care traiesc doua vieti: una reala in viata, face to face, in care totul pare firesc sau nu si una in care fug de realitate.
Asa cum va spuneam si spun multor mamici si fete cu care vorbesc, fiecare sentiment pe care-l avem are un substrat.
M-am intrebat de de simt revolta acum?
Fiindca stiu si simt etape in viata anumitor oameni si mi-as dori sa le spun CALEA, dar am invatat sa stau in banca mea si sa astept fiindca asteptarea isi are rezolvarea.

Oamenii au nevoie sa treaca prin anumite experiente.
Oamenilor le poti spune ca se afla intr-o situatie care mai tarziu poate avea consecinte, insa viata m-a invatat ca este bine sa astepti.
Multi oameni considera ca traiesc intr-o normalitate iar aceasta normalitate le aduce un mare confort.
Altii fug de realitate si traiesc o transa dulceaga intr-o alta lume: o lume virtuala, o lume a telefoanelor, o lume a televiziunii ba chiar mai rau, altii traiesc transa normalitatii invaluindu-se in sentimentul de bine pe care poate sa il ofere un pahar de bautura sau mai mult…

Fuga de realitate isi are rostul si sensul ei in viata!
De curand se postase un articol in care se spunea ca ai nostri copii au nevoie sa treaca prin anumite experiente pentru a invata.
Asa si oamenii. Au nevoie sa treaca prin transa, fuga de realitate pana cand realitatea ii ajunge din urma si realizeaza ca au cazut mai mult decat erau inainte de a fugi in transa celor de mai sus. In transa traiesc o stare de bine, dar una falsa. Acolo in transa poti simti ca esti puternic, ca esti inteles, ca esti ascultat, ca esti iubit sau….ceea ce simti tu ca iti lipseste in realitate.
Fuga de realitate isi poate avea rostul ei in viata ta. Poti deveni mai puternic, poate. Poti deveni constient de calitatile tale, etc, dar creaza dependenta. Si la un moment dat vei iesi din aceasta dulceaga transa.

In astfel de povesti exista victime. Trist.
As striga si as spune tuturor: Opreste-te, te indrepti catre o falsa iluzie!
Traiesti o alta lume!
Lumea reala este cea care va reveni in viata ta si vei realiza ca fiecare problema care apare trebuie infruntata.
Traiesti intr-o lume reala care este cruda, te poate dezamagi atat de mult!
Oamenii nu sunt asa cum credeai tu. Posibil sa te dezamageasca. Multi o fac.

Nu fugi!
Nu da vina pe ceilalti!
Nu astepta de la ceilalti!
Nu te simti folosit!
Nu te simti atacat!
Nu te ascunde de realitatea celor de mai sus!
Accepta-le!

Fii responsabil!
Bucura-te de ceea ce ai azi, uitand ceea ce ai pierdut ieri!
Asuma-ti actiuni si nu cauta vinovati!
Asuma-ti comportamente si ramai demn!
Nu permite sa te simti folosit, esti puternic si bun intr-o bucatica a ta sau poate chiar in mai multe domenii!

Infrunta realitatea si accepta toate sentimentele negative care iti pot aparea in raport cu ceilalti si cu situatiile din jurul tau si gandeste ca doar TU poti gestiona ceea ce simti si…
La un moment dat te-ai inconjurat de acei oameni, i-ai atras in viata ta fiindca aveati aceleasi nevoi neimplinite, aveati poate aceleasi idealuri.
Ceea ce nu-ti place astazi la cel de langa tine, care te raneste poate, face parte din tine, exista o portita in interiorul tau care a permis intrarea acestor sentimente. Caut-o!

De ce simt revolta?
Fiindca simt o neputinta!
De ce neputinta?
Fiindca nu putem schimba lumea. Nu le putem spune celorlati care sunt pasii si ce au daca facut, fiindca oamenii doar cand au nevoie de ajutor se indreapta catre tine si iti cer sfatul si il aplica. Oamenii cand simt CAUTA calea!

De ce simt neputinta, compasiune?

Fiindca viata isi are etapele ei.
Dragostea isi are etapele ei.
Casnicia isi are etapele ei.
Cresterea si educatia copiilor isi au etapele lor.
Compromisurile in viata isi au timpii lor si motivele lor aratate sau nu.

Fiindca acest cub in care traiesti tu astazi nu este unic!
Este un tipar scris care se repeta. Acest cub este aruncat la o strada mai incolo, in alt cartier, in alt computer, in alt telefon, in alta tara, in alt veac, in alt timp.
Acest cub este aruncat de cand lumea si povestea se repeta.
Si crezi ca TU esti unic, ca doar tie ti se intampla!

Apoi, realizezi cu stupoare ca atunci cand TU ai iesit din cub si crezi ca esti vindecat, alte cuburi vin in preajma ta. Ele vin cu un scop in viata ta, rostogolindu-se discret, pe acelasi drum sau vin zgomotos daramand suflete, inimi, oameni, copii, casnicii.

Iti multumesc, Doamne, ca rostogolesti multe cuburi catre mine. Acelasi cub, acelasi tipar in care m-am regasit candva.
Iti multumesc ca imi dai puterea sa astept si puterea de a simti cand este cazul sa intervin.
Iti multumesc ca rostogolesti cuburi catre mine care ma lovesc cateodata, fiindca imi pasa de un prieten, o prietena, alti oameni, dar stiu ca tu imi dai solutii sa pot depasi eu insami si mai ales sa pot ajuta.
Iti multumesc!

Si stiu ca nimic nu este intamplator!
TU cel care citesti!
TU cel care te regasesti!
TU cel care analizezi si te gandesti ce am vrut sa spun in cele scrise…
Si,
TU esti aici cu un scop!

Esti in cub?
Ai fost in cub?

Cu mult drag am scris pentru mine, pentru voi cele, cei cu care am vorbit, pentru cei cu care nu am vorbit, dar am intuit, pentru voi cei care cititi,
Liliana Tudose

Contacteaza-ne

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>